marți, 31 martie 2009

Profesorul - Prezent

Toti stim ca anul trece parca fara sa te trezesti din betia de la sfarsitul celui anterior, si tot asa pana cand te trezesti barbat la casa ta, cu slujba si copii si o nevasta care gateste zilnic felul EI preferat de mancare, iar tu, din respect pentru sexul frumos, ingurgitezi delicatesele gatite de nevasta-ta fara sa spui "pas".

Si micutul nostru cu vise mari, acum, dupa vreo 20 de ani, isi vede visul cu ochii. Este foarte fericit ca si-a ales aceasta meserie. Acum EL face legea ...

Are o pasiune pur afectiva pentru peretii din fundul clasei, sau pentru orice corp atasat de suprafata peretilor. Fixeaza cu privirea un punct din departare, iar in privire ii zaresti pasiunea si daruirea pentru varul imprastiat pe murdarii pereti, peste care timpul si generatiile de elevi si-au lasat amprenta. Ii este intiparita pe retina dorinta instinctuala, dovada a actiunii subconstientului si a sangelui de latin ce umbla prin vine.
Simturile extrem de dezvoltate si agilitatea de felina il fac un adversar de temut in jungla liceului. Se hraneste cu frica elevilor timizi si a bobocilor ajunsi pe plaiuri necunoscute si isi marcheaza propriile teritorii de fiecare data cand are ocazia, sub o data scrijelita si cu dintii inclestati. Cand paseste tremura Pamantul, cand vorbeste tace si vantul, peretii i se inchina, caci brav ii sufletul si agera-i privirea.
Figura-i asemuita cu regii din istorie, iar cerul, norii , muntii si apele il doresc triumfator, caci el e numai unul, unicul luptator!


Sa il numim generic Ucsap, Razboinicul Luminii.

luni, 30 martie 2009

Profesorul - Prolog

Am fost asuprit in copilarie.Toata lumea ma batea la scoala si profesorii nu ma aparau.Fiecare zi era din ce in ce mai rea pentru mine, pentru ca invatam bine si toti ma credeau tocilar.Nu le dadeam sa copieze,de ce as fi facut-o?Adica eu munceam si ei copiau...Nu, nu asa.Adica ce eu eram prostu lor?

Intr-o zi s-au luat de mine toti din clasa si m-au incuiat acolo.Atunci mi-am vazut viitorul, o raza de lumina mi-a luminat calea si mi-am ales meseria:PROFESOR.

Acum dupa 24 de ani de la acea intamplare sunt un stimat profesor de religie si ador sa ma joc cu elevii.Chiar daca nu sunt vinovati, nu conteaza.De aceea rad pe sub mustati cand ii dau afara, si nu pot sa ii privesc in ochi.

Sunt cel mai fericit ca mi-am ales aceasta meserie!Vor urma si alte dezvaluiri ale mele, pana data viitoare sa ne spunem rugaciunea!

Postat de bog pe http://bogonblog.blogspot.com pe 21 noiembrie 2007. Cum inca ma simt reprezentat de aceasta postare, imi permit sa o postez din nou. Ca un fel de prolog. Reactiile bobocilor, in legatura cu Profesorul, au aparut, dar spuse timid, trecator. In sfarsit, cineva s-a hotarat sa o si spuna (scrie)!