Tocilarul de la miezul noptii

"Imi place la liceu, pentru ca aici invat sa ma detasez de ceilalti, sa invat sa nu-mi pese deloc de parerile celorlalti. Stiu ca in viata trebuie sa fii singur si sa mergi pe drumul tau. De aceea, m-am detasat inca de cand am intrat prima oara in clasa, pas cu pas, de colegii mei.

Sunt singur, solitar. Imi vad de treaba mea. Nu prea ma baga nimeni in seama. Nici macar acum, dupa trei ani si jumatate de invatat impreuna. Vorbesc doar cu patru fete din clasa: si ele sunt foarte independente, invata foarte mult, citesc foarte mult si se duc la multe olimpiade. Le admir teribil si imi place sa ne impartasim gandurile. Ma rog, asta se intampla destul de rar, atunci cand nu ne ascultam reciproc in pauze.

Uneori, cand este ziua unuia dintre noi, intram pe messenger pentru o ora si facem o conferinta unde vorbim despre tot si toate! :x De aceea, imi voi aminti mereu cu drag de anii de liceu! Si de cat de frumos este sa-ti faci majoratul pe messenger... Doar ne conformam cu tehnologia, nu?
Am fost mereu curios cum de colegilor mei le place distractia "old style", sa se duca undeva toti, sa danseze si sa bea. Atat de invechit. Sunt atat de curios cum este un majorat in lumea lor. Pe mine m-au invitat foarte multi pana acum la majoratele lor, dar eu am refuzat. De fapt, daca tot sunt sincer, doar doi. Colegul meu din spate caruia ii dau mereu tema si o fata ce tocmai pierduse un pariu...

Din pacate, nu pot sa ma exprim foarte bine. Uneori, invat cate cinci ore acasa pe de rost o lectie. Desigur, o spun impecabil. Dar daca profesorul ma intrerupe si ma intreaba de altceva, ma blochez. Pur si simplu nu ma lasa sa-mi duc ideea la capat! Auzi, domne, sa ma-ntrebe el de la a treia pagina din lectie, in loc s-o expun eu, integral, identic cu ceea ce ne-a predat...
Sau cand ne-ntreaba din urma!!! Incredibil! Asta am uitat acum trei zile pentru ca am invatat-o acum patru!... Si azi noapte n-am mai avut timp sa-mi recapitulez materia si la desen.

Citesc foarte multe carti. Stiu si ceva citate. Altele, le am intr-un caiet plin de citate. Cineva m-a intrebat o data de ce folosesc toate aceste citate. Am devenit confuz. I-am spus ca nu-ntelege nimic, ca este un incult.
Auzi, cum de tin eu citate despre dragoste??
Dar eu am prietena!!! Am cautat-o si am gasit-o, fara sa ma apeleze nimeni. Este formidabil cum stam seara in pat si facem dragoste. Uneori, mai intra mama ei in camera. Ea inchide telefonul instantaneu. Eu imi pun pantalonii la loc, imaginandu-mi ce se petrece cu ea in acel moment... Probabil, mama ei o bate, pentru ca vorbeste cu un baiat.

Eu iar invat. Trebuie sa ajung cineva in viata. E visul meu sa ajung sa am un salariu bunicel. Poate ma casatoresc. Cu fata care-mi impartaseste dragostea inca de acum... Mama mea o sa fie foarte mandra ca i-am depasit conditia. Vrea neaparat sa-i intrec pe toti ceilalti, sa moara de ciuda toti vecinii cand m-or vedea la facultate la Bucuresti...
Sau cand ma voi angaja si voi fi declarat angajatul lunii. Ma antrenez inca de pe acum. Superiorii sunt favoritii mei. Pentru placerea lor, totul trebuie facut.
Motto-ul meu este: "Seful nostru, stapanul nostru".

Sunt convins ca acum sunt preferatul tuturor profesorilor. Ii informez cu placere despre tot ce se intampla in clasa. Stau in prima banca pentru a ma face auzit, dar si pentru a auzi mai bine. Uneori, am auzit chicoteli cu tendinta mea de a ma pleca in fata (fatza) profesorilor atunci cand vorbesc cu dumnealor...
Din cand in cand, ma mai angajez in discutii contraditorii cu insipizii din clasa. Nu ajungem la un consens niciodata, pentru ca ei nu asculta argumentele mele spunand ca nu prea au legatura cu subiectul. Cel mai bine e sa spun "fiecare cu parerea sa" si asa par si mai inteligent.

Multi frustrati prin clasa. Cum pot ei sa viseze sa ajunga milionari, miliardari cand nu citesc si stau cu sub-burta pe carte toata ziulica?... Eu probabil voi ajunge, dar, pana atunci... ador orice parere a profesorilor, a directorilor si a superiorilor, in general.

Capul plecat sabia nu-l taie. "