O facem pentru ca ne place liceul. Viata de liceu, cu pauzele asteptate, orele plictisitoare dormite, cocktail-ul de profesori (de la unii de treaba pana la leninisti convinsi - de la unii super pregatiti, la altii... sa spunem mai putin pregatiti), colegii (buni, rai, ai nostri sunt), coridoarele amintind de o casa regala, curtea amintind de o puscarie... Tasnitorile care nu curg.
O facem pentru ca ne provoaca zambetul acelui profesor care plaseaza arogant in catalog o nota pe care nu poate s-o justifice. Pentru ca ne exaspereaza mentaliatile invechite si indobitocite de "tu nu ai dreptul sa spui nimic, esti elev". Preluate incet-incet si de unii elevi foarte silitori si ascultatori pentru profesori (asa vor fi si pentru sefii lor, "nu spune nimic, esti doar un angajat"). Si uite asa se duce de rapa tara, putini sunt cei care pot avea o opinie pertinenta. Si ce bucuros sunt cand singura replica a profesorului este o amenintare in van. Cand argumentele sale au fost stopate, cand leninismul si indobitocismul sau sunt puse cel mai bine in valoare.
D-aia nu pot sa va respect, dragi profesori care va regasiti in descrierea de mai sus. D-aia o sa scriu despre dumneavoastra. Abia astept masurile leniniste si privirile furioase care mi le veti arunca. Va fi asa o mare satisfactie... habar nu aveti. D-aia (da, da, "de aceea") va fi necenzurat. Cum trebuie sa fie.
Va pup. :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
"trebuie sa i le supui profesorului" spune o profesoara mai deosebita din liceu:))
Trimiteți un comentariu